u i t ă

îngroapă-mă-n pivnița cu vinuri de sub casa ta, îngroapă-mă-ntre o fetească ș-un murfatlar,

miroase-mă după un timp și ai să simți aroma aia de stătut din casa bunicii,

casă care mereu ți-a fost și biserică, și spital, și cantina, și magazin de jucărele,

îți înfigi în ochi tirbușonul ca să iasă lacrimile care-ți umblă mereu și prin vene, și prin artere, și prin creier,

nu mai ești tu de când cu legea asta nouă care cere să se dărâme toate casele- bunicilor- care și-au crescut nepoții

fără să mai știe ceva de minele ăsta încastrat în pleoape,

mă rog.